1 din doua covoare cu adevatat pretioase din BARODA (I)

La 19 martie 2009 la Doha (Qatar) si la 24 martie 2011 in New York (SUA) la licitatiille Sotheby au fost vandute unor cumparatori necunoscuti pretioasele covoare indiene Baroda, care au apartinut candva Maharajahul dinastiei Gaekvad pentru sumele de 5 458 000 $ si 2 322 500 $.

Doua covoare, care au facut istorie, covoarele din Baroda

Din moment ce covoare au fost doua: „The Pearl carpet of Baroda” si „The Pearl сanopy of Baroda” si fiecare dintre ele au propria sa istorie, atunci vom scrie despre ele asa cum ar trebui – separat .

„The Pearl carpet of Baroda”

The Pearl carpet of Baroda (denumit in continuare covor) – este cel mai scump covor din lume, care a fost creat de artistii indieni din Principatul Baroda (in prezent statul Gujarat) in perioada 1865-1870. El a fost facut la comanda Maharajului local Gaekwad Khande Rao, 1856-1870, care facea parte din dinastia de guvernamant si a condus principatul Baroda pe parcursul intregii perioade de existenta (1740-1947). El a ramas in istorie ca un sustinator activ al Islamului si un mare cunoscator de bijuterii (in 1867, a cumparat unul dintre cele mai mari diamante din lume „Steaua Sudului”, 128,8 carate). Prin combinarea a doua pasiuni majore ale vietii sale intr-un proiect grandios, Maharajahul a ordonat sa se faca un covor pretios de o frumusete fara precedent, care asemeni voalului din perle de pe mormantul lui Mumtaz Mahal din Taj Mahal (nu s-a pastrat pana in zilele noastre) va acoperi mormantul Profetului din Medina (Arabia Saudita).
In 1865, mesterii au inceput achizitionarea de materiale, pentru care s-a platit la acel moment o fabuloasa suma de 120 000 $ de dolari SUA, iar apoi s-a inceput munca migaloasa, care a durat cinci ani lungi. Din nefericire, nu mai Khande Rao nu a avut ocazia de a vedea covorul unic in forma sa finala, deoarece a murit in 1870 cu cateva luni inainte de a fi terminat. Nu a vazut acoperamantul pretios nici mormantul Profetului din Mecca, deoarece covorul a ramas in familie si, impreuna cu alte comori de nepretuit ale Maharajahului au devenit parte din bogatia principatului Baroda.
In 1902, covorul pentru prima data a patasit zidurile de acasa si a fost expus publicului in cadrul expozitiei de arta indian (1902-1903), ce a avut loc in Delhi. Cu 43 de ani mai tarziu (1946), el a spus deja la revedere principatului Baroda pentru totdeauna.
S-a intamplat acest lucru dupa casatoria Maharajahului Gaekwar Pratap Singh Rao, care la momentul casatoriei era al 8-lea in lista celor mai bogati oameni din lume si 2-lea din India, cu celebra si frumaasa fiica a Maharajahului Maharani Sita Devi. Dupa nunta din 1946, luand toate marile comori ale principatului Baroda, tinerii s-au mutat sa traiasca in Monaco. Aici se cere de mentonat, ca facut-o tocmai la timp, pentru ca in 1947, dupa ce India si-a castigat independenta, Principatul Baroda a fost lichidat si toata averea lui nationalizata. Desi la o parte din bijuterii aveau sa renunte, cele mai faimoase comori au ramas totusi la Monte Carlo, iar in 1956, dupa divortul proprietarilor, „The Pearl Carpet of Baroda” si-a continuat existenta in conditii de siguranta in depozitul uneia dintre bancile elvetiene. Dupa ce in 1968 Pratap Singh a murit la Londra, el a lasat covorul drept mostenire fostei sale sotii, care ia supravietuit cu 21 de ani si a detinut covorul pana in 1988. Soarta covorului a fost necunoscuta pana la data de 19 martie 2009, cand a fost vandut unui cumparator necunoscut pentru suma 5 458 000 de dolari SUA. Acum, covorul este expus in Muzeul de Arta Islamica din Doha. Acest lucru a fost de fapt a treia aparitie publica a ” The Pearl Carpet of Baroda”, deoarece in timpul vietii sale Sita Devi la prezentat publicului la Muzeul Metropolitan (New York) in anul 1985.

Dimensiuni si materiale:
Dimensiune: 173 cm x 264 cm;
Material: un amestec de fire de matase si piele de ren;
Ornament: motive traditionale din arta indiana din timpurile Mughal (1526-1857);
Densitatea broderiei cu perle: 4 990 perle 1 decimetru patrat (78×63 buc);
Suprafata broderiei cu perle si margele de sticla colorată (English glass beads) – 44.500 cm. patrate;
Numarul de margele si perle: 2.2 milioane de bucati, inclusiv Perle de la 1,2 la 1.5 mln.bucati;

Perle: perle naturale de 3-4 mm. „Basra pearls’, scoase de pe coasta Qatar si Bahrain (dintre cele mai bune din lume); Florile sunt decorate cu perle de dimensiuni mai mari;
Greutatea perlelor: 30 000 de carate;
Dimensiunea celor trei flori mari: aprox. 440 cm. patrati;
Dimensiunea celor 32 de flori mici: aprox. 400 cm. patrati;
Diamantele din flori: 2500 de bucati cu o greutate de cca. 350-400 carate incadrate in aur si argint;
In plus, mai mult de 1000 de rubine si 600 de smaralde columbiene si safire fixate in aur.
Da! Lista, desigur, impresioneaza, dar toate aceste perle si diamante ar fi fost doar o mana de pietre pretioase, fara talentul remarcabil al artistilor indieni, care au creat aceasta capodopera unica.