O alta istorie de viata, o viziune, o traire.

”Acest articol este consacrat majoritatii absolute a iubitorilor de cusut goblenuri si broderii, dar si autoarelor altor lucruri manuale – femeilor.

Circumstantele vietii din aceasta vara m-au facut sa fiu nevoit sa-l petrec cu copilul la tara in majoritatea timpului. Ocupatiile mele din ultima vreme, erau indisolubil legate de broderie. Si ce daca? ”Daca-i la tara, la tara sa fie”- ar spune majoritatea barbatilor. In general, este adevarat, nimic deosebit in afara de un singur lucru: la vila de la tara eram numai noi doi – eu si copilul, fara femei, adica, absolut singuri.
Ca sa fiu sincer, eu niciodata nu am crezut ca munca in gospodarie este destul de usoara, dar cumva nici mare valoare nu-i acordam. Asa ca masa de pranz, sau, sa zicem, cina, spalatul rufelor, spalatul vaselor si alte o multime de lucruri mici, care sunt complet invizibile ca si cum cadeau din cer. Este clar, desigur, ca fiecare om stie – cineva face toate aceste lucruri, dar mare atentie nu acorda acestul fenomen. Deci, eu am crezut ca ma pot lejer ocupa de toate astea, dar si de munca mea esentiala, un site dedicat broderiilor in cruce (cross stitch).

Am facut sau nu am facut fata, ar  trebuie sa judece altcineva in afara de mine, desi, daca e sa fiu sincer, activitatea mea principala a avut de suferit. Doua saptamani mai tarziu, am realizat ca sunt epuizat aproape la limita, o luna mai tarziu am inceput sa pun lingurile spalate in paharul pentru periutele de dinti, fapt semnificativ de la sine. La toate plangerile mele iubita mea imi raspundea la telefon, ca eu sunt intr-o situatie mult mai buna decat ea, caci eu macar stau la aer curat, nu in jungla de beton infierbantat, ceea ce nu pot sa nu recunosc ca era adevarat. Intr-adevar, in fiecare zi de trei ori sa pregatesti mancarea, de trei ori sa speli vasele, iar apoi, cum se spune, la alegere: curatenie in casa, spalatul rufelor, mersul dupa cumparaturi, lucru in gradina, nemaivorbind de lucruri marunte, genul cum ar fi hranitul pisicii si gata… totul e ok, puteti incepe munca principala.

Mai pe scurt, acum cred ca munca la domiciliu este o munca foarte grea. Femeile care, in plus fata de menaj, lucru de neinteles pentru mine, reusesc in mod corespunzator sa gestioneze si atributiile casnice si sa brodeze, sunt demne de admirat. Cu toate acestea, demne de admirat – e putin spus. Eu am inceput sa ma uit la ele precum un fotbalist amator s-ar uita la un campion modial, un fel de amestec de admiratie pentru calificare, un entuziasm prostesc la constientizarea faptului ca tu la acele varfuri nu vei putea urca niciodata. Iata asa o destainuire – despre iubitoarele de broderii, dar nu despre broderie.”

Alte articole de folos: 15 motive perfecte pentru cusut goblenVreti sa traiti mult? Apucati-va de brodat!